luni, octombrie 26, 2009

Cand tot ce vrei ...

... este sa lasi ceva in urma sau sa aduci inapoi.

… frig frig frig intr-un spatiu care iti taie respiratia prin imensitatea lui, insa intr-un fel ma asteptam la asa ceva, as putea spune ca peste tot pe unde ma duc sau intru lucrurile sa fie facute dupa… este o vorba veche din romani “dupa inima si suflet” asa ca s-ar putea si mai rau. Iar asta intradevar este doar inceputul. Luandu-mi ramas bun de la cea care ma ajutase sa indeplinesc conditiile de trecere am plecat mai departe, vroiam sa plec cat mai departe asa ca m-am indreptat catre un taxiu, oboseala isi spunea cuvantul cumva plus tampita durere de cap care inca nu se despartise de mine (banuiesc ca vrea o relatie stabila cu capul meu). Asa ca suit in masina nu apuc sa zic nimic ca sunt intampinat de un
“- Incotro sefu ??? ” ??????????? WTF cum dracu este posibil asa ceva ??? ... dupa ce am facut ochii mari precum pestele Guppy si mi-am revenit la normal am ingaimat ceva de genul “Tu za centar” crezand totusi ca poate nu este decat un salut invatat precum roboteii din statiunile turistice de la malul marii, desigur ca tipul apoi a continuat sa vorbeasca in romana neavand nici cea mai vaga idee de limbi straine in afara de rusa si moldoveneasca. In timp ce imi impartasea povestea vietii lui el, Eugen fiind un moldovean de peste Prut venit la Moscova cu fiul sau de 10 ani internat la spital … are deja cateva luni de cand este aici si facand pe taximetristul supravietuia, loc unde se traieste greu, scump extrem de scump, asa ca fiecare rubla pe care o castigi este un bun castigat … a luat un CD cu muzica moldoveneasca, foarte bucuros ca are cu cine schimba vorbe in romaneste.
Dar eu vreau doar sa ma aud pe mine, sa nu aud nimic decat razboiul din capul meu, mi-e dor de casca mea in care tipam in timp ce goneam pe strazi… bleah, cred ca m-as fi racorit. Problema mare a aparut cand in loc de muzica moldoveneasca para ram pam pam, maestrul Gutza a inceput sa gangureasca. Nu stiu de ce acest om are impresia ca ceea ce asculta el este muzica moldovenesca si nici eu nu am incercat de altfel sa il fac sa inteleaga ce asculta de fapt, pentru ca lui ii place oricum, dovada sta si faptul ca tot drumul de jumate de ora de la aeroport pana in centrul Moscovei nu am ascultat decat 2 melodii pe repeat, Guta si inca o doamna pe care nu o cunosc … iar la capatul cursei platesti de altfel cam tot la fel de mult cat platesti pentru un drum Bucuresti – Palma de Mallorca dus intors cu avionul, insa asta e … hmmm.
O sa am de furca cu orasul asta cat o tara … maybe I will knee in front of him, maybe not.

Ajuns “acasa”, in sfarsit liniste … netul meu nu merge, totusi apa este fierbinte (o nota … Don’t drink the water “oare fac pestii sex in ea sau???”)… OK, vreau un pahar de vin sau mai bine o sticla poate asa voi reusi sa fac pace cu trubadurii care bat si bat in capul meu, cu vocile care nu imi dau pace, cu mine, cu EA, da, ma uit la tine, esti tot mai aproape … maine vei fi si mai aproape … atat de aproape incat as putea sa imi iau ramas bun de la tine …


PS. (… “vreau biscuiti, ciocolata si caramelele” alea atat de proaste dar care mi-au indulcit copilaria, atat cat a fost “ea” sau “ele”… )

miercuri, octombrie 21, 2009

Chasing shadows ...

Chasing shadows from the past …

Aceeasi ploaie marunta batand in geam, parca nu se mai termina, oare ce vrea sa “spele” sau doar simplu, CE VREA??? Stateam in fotoliu, acoperit cu o patura, o cana (a huge one) cu ceai de fructe, fierbinte, indulcit cu miere (vezi, traiesc sanatos)si citeam un roman de Dostoievski iar din cand in cand imi aruncam privirea prin sticla care ma separa de lumea de dincolo si fara sa vreau mi-a venit in minte ploaia trimisa inaintea Anei lui Manole, maiastrul mester al lui Blaga … prin urmare m-am oprit din citit si am cautat cartea online… in scoala parca nu a avut acelasi farmec ca acum … unele lucruri trebuie facute … atunci cand trebuie facute.
Oare pe cine opreste acum de ploua de atata amar de vreme … al cui curs ar trebui schimbat, am ajuns insa sa cred ca al tuturor, iar adancindu-ma in ganduri realizam ca …

--- te tine in casa, facandu-te poate mai sociabil si de ce nu … more love able.
--- de esti posac sau abatut asta te va ajuta sa fii SI MAI SI
--- parca si restaurantele sunt mai pline in perioade de genul asta
Exemple pot fi multe poate unele mai legate de ceea ce vreau sa spun … insa ma opresc aici, idea este ca meteo interdependenta se poate transforma la fel de usor in predispozitia de a face CEVA sau CEVA MAI MULT doar in momente de genul asta. Prostii …

Din camera de alaturi pot jura ca cineva gemea … insa nu m-ar mira sa fie doar in mintea mea, din cate am vazut eu as fi cam singur pe etaj (impropriu spus etaj insa atata timp cat ajung aici folosind o scara este etaj), there is no light no other shits!

Oare mai stie cineva ca mai sunt aici ??? Probabil ca vor afla ca nu mai sunt cam undeva pe la ora la care postez acest mesaj pe blog …

Am schimbat ploaia pe un frig de iti intra prin haine la fel cum intra … si ohh da, poate intra foarte usor, insa nu voi spune ce anume te las pe TINE sa iti imaginezi orice, iar in cazul in care ma cunosti cat de cat vom fi doi, trei, 10, poate 100 care ne vom gandi la acelasi lucru fara ca macar sa il fi pronuntat … weird world and twisted mind isn't ???

Aceeasi durere de cap groaznica de imi venea sa imi scot singurel fata si sa o bag intr-o punga cu gheata … bleah … insa dupa ce am atins solul mi-am revenit cat de cat.

La inceput seamana cu o calatorie in timp, 20 poate 21 de ani in urma cand imi amintesc ca ma asezam la coada la lapte de pe la 1-2 noaptea iar dimineata nu stiam daca voi apuca sa cumpar 2 sticle si 3 borcane de iaurt, hmmm, 200 de oameni haotic aranjati, 20 de nationalitati diferite, doar 2 agenti de control, din stanga si din dreapta auzi orice, numai ceea ce stii tu nu … for me is heaven now, este ceea ce vroiam, pana cand aud pe cineva de langa mine …
- Ar trebui sa iei hartia asta si sa o completezi daca vrei sa treci!!!
Am ramas la fel cum raman de obicei la simpatica mea dentista …
Era o fata de vreo 25 de ani ( cred ca atatia avea, niciodata nu am fost bun la acordarea varstei, nici macar cu a mea nu sunt pe deplin impacat) … si totusi taman aici si taman acum … la capatul lumii ???
O ora jumate sau poate mai mult a trecut pana cand am reusit sa trec de verificarea actelor, timp in care am discutat vrute si nevrute, ea fiind maritata cu un rus din Ekaterinburg (nu mai sunt sigur) si face destul de des drumul acesta.
Desigur ca am completat de 2 ori gresit acel formular iar a treia oara cand m-am dus sa iau, surpriza surpriza “nu-i asa ??? a dracu' Andreea Marin” nu mai mai erau. Doua batai in usa la Militie si incercarea mea de a ii face sa inteleaga ce doresc pe cele doua femei si 2 barbati au esuat lamentabil (exact asta am vrut asta am primit) …
- Tam, tam, tam in stanga;
- Idi siuda in dreapta, ohhh, did'nt I tell YOU that this is heaven ???, well it IS.

In fine, pana la urma o tanti cu o palarie imensa aduce un snop si cu putin ajutor reusesc sa am un document completat ca la carte (folosindu-l pe Dostoievski ca suport a constituit un avantaj se pare), ea nu a avut nici o problema … suportul ei find “Versetele satanice ale lui Salman Rushdie” deci bulls eye, ciudatenie destul de intriganta pentru mine alaturarea celor doua (cartea si ea, poate sotul e musulman, never know), insa na ja, ar trebui sa ma opresc sa intru in acest subiect, there is no mans land’s.

Acum ma culc … ceasurile mele biologice sunt si asa date peste cap … insa voi reveni … eu asa sper …

Chasing shadows from the past, here look’s so … normal.

luni, octombrie 19, 2009

Freak mind

Freak mind of an young bull (zodiac sign) …

Dupa o lunga perioada am vrut sa scriu iar, insa nu putine au fost datile cand am avut aceasta stare in ultima vreme. De ce nu am facut-o insa ??? pai este simplu, NU AM avut timpul necesar sa imi continui postarile, chiar daca vine greu de crezut mai ales in cazul meu cand nu prea am nimic de facut sau cel putin asa spun eu.

Si cu toate astea am avut in fiecare zi cel putin un comentariu de postat pe blog, doar ca singur nu se scrie, si nici prin telepatie nu il pot posta, asa ca in fiecare noua zi cel din urma era sters de cel nou, over and over.

Insa acum sa zicem ca as avea "spatiul" necesar sa imi continui “peripetiile” prin mintea mea intr-un mod sa spunem nou, spun nou deoarece, as putea spune ca am inceput un nou …

… m-am trezit de dimineata, in jur de ora 6, mi-am scos geamantanul din camara, am aranjat o parte din hainele pe care cred ca ar trebui sa le am cu mine si am pornit la drum. Ploua si este frig, mai frig decat as fi vrut sa fie si mai frig decat si-ar fi dorit un om sanatos la minte sa fie inainte sa faca ce am eu de gand, sau ce nu am de gand. Nu dispun de resurse financiare suficiente (sincer asta nu conteaza pentru mine) sa ajung la capatul lumii ,insa … nici nu imi pasa, ploaia de afara ma facut sa nu ma gandesc prea departe si totusi … nu vreau decat … hmmm, CE vreau ???

Sunt doar cativa prieteni buni si o parte din familie care stiu ca urma sa plec “undeva unde sa nu fie populat sau un loc unde sa nu ma poti intelege cu cei din jur” sa fiu singurul cerc intr-o lume patrata sau invers, desigur ca nu astept sa ma inteleaga nici unii nici altii ceea ce spun, abia o fac eu.
M-am gandit o lunga perioada ce sa fac, mai ales ca scopul calatoriei nu este ceea ce TU sau oricine altcineva numeste asta un “concediu”, ultimul mi-a ajuns cu varf si indesat ne-aducandu-mi decat … decat amintiri pe care vreau sa le ascund far away.

NU incerca, chiar daca o vei face, sa intuiesti ce am de gand sa fac sau unde vreau sa ajung, ai putea sa te inseli (1000%), ceea ce pot sa iti spun acum este ca nu imi place Budapesta, poate ca si din cauza ca atat la decolare cat si la aterizare am simtit ca imi explodeaza capul, probabil ca este si de la noile lentile, dar este pentru prima data cand m-i sa intamplat insa suficient cat sa o asociez cu orasul, cu siguranta ca nici LUI nu ii place de mine, cazarea este la fel ca mine, gri, rece, intunecoasa, unfriendly, iar singura diferenta poate ca este, ca este scumpa …

In fine … de iesit nu prea ies , am iesit de 2 ori in 2 zile ... gandesc, citesc, desenez, o sa citesc mult, o sa ma gandesc mult si o sa desenz muult, mult mult mult, … nu am nici starea si nici nu am vreo dorinta sa ajung sa casc ochii la garduri, pietre si alte nebunii, cu toate ca sunt sigur ca in alte conditii as fi facut asta fara sa clipesc, mai ales ca am o curiozitate infantila exacerbata.

Motivul calatoriei este acela de a cauta lucrurile importante din viata mea, vreau sa invat din nou sa imi fie dor, sa imi aduc aminte cum este sa te gandesti si la cel de langa tine sau cei de langa tine, poate fi unul sau mai multi, diferit partajati undeva acolo in mintea mea … imi este dor de multe emotii care m-au parasit, pe care le-am abandonat sau pur si simplu am negat existenta lor. Iar daca o sa ajung la glumeti sau cine stie pe unde … ehh asta mai vedem.

Cam atat pentru acum … vad ca o raza de soare a intrat pe fereastra … dar o urasc … o vreau pe EA sa intre insa pentru asta trebuie sa astept noaptea ... iar...




Dupa cum am spus … freak mind of an young bull.

vineri, august 07, 2009

Ultima zi ...

Poate la inceput o sa iti para straniu titlul acestui blog... dar;

Aceasta va fi ultima mea zi de lucru la actualul job. O umbra de melancolie ma inteapa uitandu-ma inapoi la lucrurile pe care le-am realizat pana acum. As fi nebun sa spun ca nu ma deranjeaza sa plec mai departe, si nici nu o voi face. Imi place sa cred despre mine ca nu sunt nostalgic dar dupa o anumita perioada incepi sa te atasezi de anumiti oameni mai mult decat de altii, de locuri, de spatii, chiar de scaunul sau capsatorul preferat.
Cat timp am fost aici, mi-am facut mediul in care mi-am desfasurat activitatile zilnice sa imi produca bucurie, de la pixuri la … tablourile de pe pereti, chiar daca am avut colegi care le mazgaleau in lipsa mea, si acum daca i-as afla le-as rupe picioarele.

Ceea ce ma facut totusi sa scriu astazi aici a fost o “intamplare” sau mai bine zis un moment din zi in clipa in care am inceput sa “eliberez” spatiul pe HDD-iscul calculatorului de servici, clipa in care m-am intalnit cu o impresionanta colectie de amintiri, unele de care nici nu mai aveam idee, amintiri despre tine, despre noi, despre ei, despre cam tot ce a insenat activitatea mea aici iar de maine acolo.
Am gasit zeci de fotografii cu oameni in cele mai diverse ipostaze, unora cred ca le voi trimite parte din ele in virtutea vremurilor de … alta data.

M-am bucurat, deoarece aveam dovada clara ca orice stare as fi avut pana acum totusi am reusit sa creez lucruri care vor putea fi vazute de multa lume, m-am bucurat pentru ca de-a lungul timpului am cunoscut oameni minunati, dar si oameni falsi, dar cel mai mult cred ca mi-a placut sa lucrez cu studentii, pe care eu ii vedeam ca niste mici buretei mereu avizi de cunostinte noi in domeniu, venind din toate colturile lumii, DA in ROMANIA sa invete.




Good bye KODAK !!!




Este timpul sa o iau din loc catre un alt domeniu care sa imi produca aceeasi emotie pe care o am la inceputul fiecarui “proiect”, iubind senzatia pe care o am cand descopar lucruri noi, NOUL fiind ceea ce ma motiveaza intotdeauna, si totusi nu cred ca asta este valabil in toate cele care ma reprezinta, adica prefer stabilitatea in anumite situatii decat ceva nou, dar asta ramane sa descopar pe parcurs, acum vreau sa ma mai joc, inca vreau sa ma joc … vreau sa descopar lumea din nou prin ochii ... unui copil care vede lucruri pentru prima data.

Chiar daca in fiecare zi aveam un “proiect” nou lucrurile tindeau catre o monotonie care ar fi patat pana la final orice. Urasc de la o vreme monotonia, de fapt o urasc de mult timp doar ca de la o vreme mi-am propus sa o fentez cu orice ocazie, Vreau sa simt din nou … ceva ce nu am mai simtit demult.

Ultima zi fiind prima zi din CEVA nou …

joi, august 06, 2009

Placeri ... ascunse

Trag o linie si adun sub ea rezultatele lucrurilor pe care le-am facut in ultima vreme. Nu mentionez o perioada anume, "vremea" putand acoperi fara probleme aria de la o ... luna la un an sau mai multi. Lucrul dominant daca e sa spun asa ar fi alegerile, alegerile pe care le-am facut eu si alegerile facute de cei din jurul meu, pentru mine (ciudata asta), iar cu astea ultimile nu ma impac absolut deloc, scopul meu fiind acela de a scapa de scapa spre liberatea propsiului eu.

Stiu ca in 90% din situatii, deciziile mele au cam migrat spre greseli, imi vin cateva in minte, dar nu le mai pot schimba, insa probabil nu le voi mai repeta, sau cine stie, intr-o ipotetica noua situatie voi face taman la fel, pentru ca asta sunt eu si asa gandesc, asta daca nu voi realiza pana la urma ce mi-am propus.

Daca nu voi putea sa le schimb insa ... o sa traiesc cu ele, dar si cu TINE intr-o profunda bigamie psihologica ...

Cand iau o decizie sa zicem, varianta finala sunt cel mai fericit de ceea ce fuck, , dar gustul de multe ori dulce amarui de dupa mi-a arata de cele mai multe ori ca ori ma minteam singur, ori era o alegere de compromis sa nu zic pamplezir. Ce as putea face sa evit acest lucru? nu cred ca ducandu-a in varful unui munte, izolandu-ma sau mai rau cenzurandu-mi emotiile sau sentimentele ca doar ele sunt cele care creeaza aceste decizii as ajunge la o eliberare spirituala sau o liniste nemaintalnita ... NU

Singura mea multumire este ca inca pot sa rad, si chiar daca o fuck cu jumatate de gura tot e mai bine decat deloc, nu sunt o cauza pierduta in ochii mei, poate ca doar in ai tai sau ai lor, i dont give a .... about others opinion atat timp cat inca ma pot uita in ochii tai, in ochii lor sau hai hui oriunde.

Zilele trecute vorbeam cu o fata care pentru o perioada bine definita in spatiu si timp a reprezentat jumatatea mea, cel putin pentru mine ... si imi spunea "Eu te cunosc cum esti; Stiu cum esti; Stiu ce iti place sa manaci; Stiu ca iti place berea Redds sau ca iti place sa porti hainele fix masura ta", oare asta inseamna sa cunosti pe cineva sa ii cunosti doar exteriorul.

De ce VA multumiti sa vedeti doar ceea ce este aratat? Motive as putea enumera cel putin 234 de randuri in jos, dar asta e intrebarea pentru TINE, eu deja am raspunsurile mele. NU spune ca ma cunosti, uneori nu ma cunosc nici eu, simpla afirmatie pentru mine suna a curata nebunie.

Ce stii TU desore mine de fapt, stii doar ca sunt asa cum ma vezi, acelasi lucru il mai stiu si un numar mic de persoane, anturajul cum s-ar spune ... cei cu care impart anumite "linii de viata", gandeste-te doar ca asemeni tie alte persoane ma stiu exact opusul si la fel ca tine si ei sustin ca " Eu te cunosc pe tine, iti plac femeile, iti place sa bei, iti place sa stai noapte de noapte la furat", cine ma cunoaste de fapt, TU sau EI ... eu spun ca TOTI, dar fiecare in felul lui. Poate cu TINE ma uita la desene animate Chip & Dale sau Manga, perfect adevarat, insa cu EA! ELE! EI! ma uit la filme porno, sau poate ca seara de seara fuck un film porno ??? Si repet, cine ma cunoaste?

Imi plac foarte multe lucruri, pe care TU nu le stii, cu toate ca uneori daca esti atent sau atenta le poti observa, nu sufar de dedublare cronica sa imi creez alte personalitati, doar ca majoritatea placerilor mele sunt ... ascunse.

Sa vedem ce ne aduce ziua de maine ...
Intreaba-te ... CU CATE din ele te-ai "intalnit" pana acum ... iar cand ai un raspuns scrie-mi si iti voi spune unde trebuia sa te "uiti" sau iti voi da dreptate cand imi vei spune care sunt placerile mele ... ascunse.

marți, august 04, 2009

"ACEI" oamenii de langa tine ...

O noua zi plina de surprize ... ar fi putut fi, insa printr-un joc sau joaca toate acestea s-au transformat in momente pline de penibil sau poate e mult spus penibil. As fi vrut sa nu scriu azi, as fi vrut sa NU am motivul acesta ca sa scriu, dar se pare ca nu obtin intotdeauna chiar tot ce doresc, iar asta e bine, cel putin in cazul meu imi dau seama ca poate nu ma stradui destul cu toate ca eu cred ca deja fac prea mult.
Cum spuneam mai sus, ar fi trebuit sa fie o zi obisnuita ca toate cele care deja au trecut fara sa mai apara in "subiecte deschise" din nou aceeasi problema in a carei rezolvare m-am incurcat deja si pe care am zis ca o lasa sa o rezolve altii, acum rad ... stiu ca ii place (ei, problemei) sa fie rezolvata de altii, cu cat mai multe rezolvari cu atat este mai aproape de "rezolvarea finala" ... oricum cineva bate campii rau de tot cu povestea asta.

Mi-am dat seama ca oricat as fi crezut ca inteleg firea umana, ea (firea) poate doar de-a dracu va incerca sa imi doveasca contrariul, insa ceea ce ma bucura mai mult, este ca in tot ceea ce face de fapt, esenta, este negarea propriilor sale trairi, si nu neaparat acest lucru m-ar deranja (stiu ar trebui sa ma lase perpendicular pe axa cei drept) ci incercarea de a te minti singur, "asa e bine domne" ca stiu eu am citit undeva ca daca fuck asa o sa ma eliberez de sinele constient si ma voi contopi cu Nirvana ... o porcarie mai mare ca asta nici ca poti emite, dar deh, cand "mentorii spirituali" tii alegi dintre cei care nu au nici in clin nici in maneca cu "being u" e clara calea pe care o apuci, mai apare si Dorel cu "dai, da dai tare sa simta" si gata ... e(in)volutia spirituala este gata.
OK, astea fiind spuse nu mai ramane decat un singur factor din acest "ghiveci", sa apara acel cineva sau acea care sa te si sprijine, care sa iti fie aproape, care sa te indrume etc, acel culegator de informatii al carui singur fetish este de a aduna cat mai multe, despre cat mai multe, ambalandu-le si folosindu-le la momentul oportun. Oare va putea sa "rezolve problema" cu siguranta ca DA.

Nu mai conteaza cum a facut rost de "formule" nu mai conteaza cuvantul dat ... "lasa domne' ca sunt mai prieten cu X decat cu Y, ce daca am mintit". Esti jenibil cand incepi sa "dai din casa" lucruri de care nu ai nici un habar, doar de dragul de a le oferi, ca de, probabil ca ai un renume de pastrat sau mai stiu eu ... inconstienta are si ea partile ei bune in anumite situatii.

Daca nu ma insel pe vremuri, sau poate chiar si acum astfel de practici erau folosite de catre niste specii denumite" Sifoane" iar practia era denumita "Sifonare" ... cred ca asta ar fi trebuit sa fie titlul blogului de azi ... "Sifonarea ..." dar am zis ca nu, s-ar fi interpreta aiurea cum ca lovesc in cineva anume, iar eu vorbesc doar in general ...
NU, si asta din doua motive:
1 - Cand vorbesc de sifoane ... ma gandesc ca ar trebui sa fie mai spumoase, insa pana acum singura impresie e mai degraba de un simplu fas decat de un jet ...
2 - Nu imi plac sifoanele ... sub nici o forma ... drept dovada ca am inceput sa scap de toate.

Si daca tot sunt la capitolul referitor la ce nu imi place ...



NU IMI PLACE SA FIU MINTIT ...
NU imi place de TINE ...
NU imi place sa mai fii omul de langa MINE ... si

DA!!! NU mai esti ...



Bucuros ca a venit noaptea cu a sa luna ... azi este aproape intreaga ... aproape, atat de aproape.

luni, august 03, 2009

Zile … degeaba,

Sau zi-le degeaba, deorece am impresia ca oricat as vorbi cu unii oameni sfarsesc prin a ma afunda si mai rau in ceva din care ideal era sa ies. Asta nu ma face decat sa cred ca nu m-am schimbat deloc si ca problemele mele de comunicare sunt tot acolo sau mai bine zis, tot aici.

Am zis ca incetez sa mai caut acea realitate unde unul plus unul fac doi, nu ca nu ar exista insa devine daca nu deranjant cel putin obositor sa crezi ca ai gasit ceva, un reper care sa ma faca sa mai cred in ceva sau cineva si sa imi dau seama ca de fapt era propria mea imagine reflectata DEASUPRA unei realitati deformate . Am ajuns la concluzia (unii poate or sa zica “- Abia acum ???) ca in realitatea de zi cu zi fiecare individ este unic avand propria lui personalitate si ca indiferent de ceea ce mi-ar zice, promite sau ar sugera, este o cale imensa pana la realizare, realizare care oricum va fi in concordanta cu propriile lui idei sau interese si nu cu mine.

De aici si idea de a nu mai judeca pe cel de langa mine parca nu imi mai pare atat de neagra ca acum sa zicem … de fapt nu, nu mai fac estimari, si ca indiferent de situatia creeata sau cu care ai de a face oamenii totusi sunt frumosi intr-un fel pe care EU poate nu il inteleg intotdeauna. Am invatat ca ar trebui sa te accept asa cum esti, TU reprezentand, atat o piatra, o floare, un suflet, un barbat, sau o femeie, nu conteaza pana la un anumit punct.

Daca incep sa nu il mai accept pe X sau pe TINE din cauza ca nu esti asa cum vreau eu nu voi face decat sa ma afund si mai tare in sentimente murdare sau murdarite doar si de idea de a NU accepta ca nu am nici un drept sa iti spun TIE cum sa fii.
Nici mie nu mi-ar place sa traiesc sau sa ma manifest dupa regulile pe care le crezi tu corecte, pe care tu spui ca sunt cele bune ca asta e calea catre …
Stateam zilele trecute si ma gandeam DE CE MIE m-i se intampla unele lucruri, iar singurul raspuns pe care mi-l furnizez singur si cu care sunt de accord este acela ca eu permit si tot eu creez posibilitatea de a se intampla.
Oare e mai bine sa stau si sa vina de la tine ceva? stiu ca este posibil sa stai sa nu faci nimic si totusi sa am parte de micile bucurii ale vietii cum ar fi rasaritul soarelui, valul apei lovindu-se de mine tolanit pe nisip, aparitia lunii, ploaia, si multe alte lucruri , pe care nu le pot controla nici daca as vrea si care, totusi, se intampla sa imi faca placere ... sau nu. O sa vad ce voi face, cum pana acum m-am descurcat cred ca si acum o pot scoate la lumina, eu cel putin consider ca sunt mai aproape de tine decat ai fost tu aproape de mine, vreodata.

Oare acest lucru pot poT pOT POT sa il aplic si in viata de zi cu zi la toate problemele mele? Acum ma indoiesc de acest lucru, ma indoiesc ca vei apare in mijlocul zilei in fata mea, noaptea fiind "teritoriul" tau sau campul de bataie, ma indoiesc ca soarele isi va cere iertare pentru asta , ma indoiesc ca EI vor accepta ca au gresit, sau ca NOI v-om deveni altfel nefacand nimic, ma indoiesc de foarte multe, dar de un lucru sunt sigur ... dar NU il spun.

Orice as spune acum ajung la concluzia ca tot ce ti-am zis pana acum … oricum ti-am spus degeaba.