… frig frig frig intr-un spatiu care iti taie respiratia prin imensitatea lui, insa intr-un fel ma asteptam la asa ceva, as putea spune ca peste tot pe unde ma duc sau intru lucrurile sa fie facute dupa… este o vorba veche din romani “dupa inima si suflet” asa ca s-ar putea si mai rau. Iar asta intradevar este doar inceputul. Luandu-mi ramas bun de la cea care ma ajutase sa indeplinesc conditiile de trecere am plecat mai departe, vroiam sa plec cat mai departe asa ca m-am indreptat catre un taxiu, oboseala isi spunea cuvantul cumva plus tampita durere de cap care inca nu se despartise de mine (banuiesc ca vrea o relatie stabila cu capul meu). Asa ca suit in masina nu apuc sa zic nimic ca sunt intampinat de un
“- Incotro sefu ??? ” ??????????? WTF cum dracu este posibil asa ceva ??? ... dupa ce am facut ochii mari precum pestele Guppy si mi-am revenit la normal am ingaimat ceva de genul “Tu za centar” crezand totusi ca poate nu este decat un salut invatat precum roboteii din statiunile turistice de la malul marii, desigur ca tipul apoi a continuat sa vorbeasca in romana neavand nici cea mai vaga idee de limbi straine in afara de rusa si moldoveneasca. In timp ce imi impartasea povestea vietii lui el, Eugen fiind un moldovean de peste Prut venit la Moscova cu fiul sau de 10 ani internat la spital … are deja cateva luni de cand este aici si facand pe taximetristul supravietuia, loc unde se traieste greu, scump extrem de scump, asa ca fiecare rubla pe care o castigi este un bun castigat … a luat un CD cu muzica moldoveneasca, foarte bucuros ca are cu cine schimba vorbe in romaneste.
Dar eu vreau doar sa ma aud pe mine, sa nu aud nimic decat razboiul din capul meu, mi-e dor de casca mea in care tipam in timp ce goneam pe strazi… bleah, cred ca m-as fi racorit. Problema mare a aparut cand in loc de muzica moldoveneasca para ram pam pam, maestrul Gutza a inceput sa gangureasca. Nu stiu de ce acest om are impresia ca ceea ce asculta el este muzica moldovenesca si nici eu nu am incercat de altfel sa il fac sa inteleaga ce asculta de fapt, pentru ca lui ii place oricum, dovada sta si faptul ca tot drumul de jumate de ora de la aeroport pana in centrul Moscovei nu am ascultat decat 2 melodii pe repeat, Guta si inca o doamna pe care nu o cunosc … iar la capatul cursei platesti de altfel cam tot la fel de mult cat platesti pentru un drum Bucuresti – Palma de Mallorca dus intors cu avionul, insa asta e … hmmm.
O sa am de furca cu orasul asta cat o tara … maybe I will knee in front of him, maybe not.
Ajuns “acasa”, in sfarsit liniste … netul meu nu merge, totusi apa este fierbinte (o nota … Don’t drink the water “oare fac pestii sex in ea sau???”)… OK, vreau un pahar de vin sau mai bine o sticla poate asa voi reusi sa fac pace cu trubadurii care bat si bat in capul meu, cu vocile care nu imi dau pace, cu mine, cu EA, da, ma uit la tine, esti tot mai aproape … maine vei fi si mai aproape … atat de aproape incat as putea sa imi iau ramas bun de la tine …
PS. (… “vreau biscuiti, ciocolata si caramelele” alea atat de proaste dar care mi-au indulcit copilaria, atat cat a fost “ea” sau “ele”… )