Este ciudat sa te trezesti dimineata cu dorinta de a gasi cine esti, sau cel putin asta se intampla in ultima vreme cu mine. Incerc sa fac asta in mod constient cu toate ca ieri am luat o decizie de moment de apleca, oriunde, doar sa plec .... Stiu cine sunt ca persoana, nu mai stiu insa cum am ajuns asa, as vrea sa spun ca din cauza ca sau din cauza ca ... insa cu siguranta as gresi. Aruncand o privire spre trecut am ajuns la concluzia ca am ajuns ceea ce sunt acum in urma cu aproximativ 10 ani, as fi putut spune 7 ani jumate insa asta suna ca o certitudine si nu e deloc asa, atunci cand o relatie ratata, plina de minciuni din toate directiile, din partea me, a ei, a lor, au dus la acel joc idiot dea "soarecele si pisica" lucru care nu a facut decat sa pregateasca terenul pentru ceea ce am devenit de-a lungul timpului, iar acum nu mai sunt fericit deloc cu alegerile pe care le-am facut sau pe care le fac, inca sunt influentat de acestea.
Nu voi intra acum anunte cu nimic legat de aceasta relatie, poate o voi face mai tarziu sau poate ca nu ... iar asta nu imi suna decat ca sunt la fel de nehotarat ca de obicei, si ca tocmai asta as vrea sa schimb la mine, sau mai bine zis si asta...
Stiu ca nu voi putea privi inainte pana in momentul in care nu voi scapa de toate aceste ancore care ma tin legat in trecut, nu ai cum sa scapi de trecut si sunt constient de acest lucru, insa daca as reusi sa indrept cate ceva din el prin ceea ce voi face as fi poate mai fericit. As vrea sa pot sa imi cer scuze fiecarui om caruia nu i-am intins o mana de ajutor, as vrea sa pot sterge fiecare lacrima pe care am provocat-o, lacrimi pe care nu am stiut sa le pretuiesc as vrea sa pot raspunde fiecarui TE IUBESC la fel de natural si sincer ca si cum as respira.
Am acumulat in ultimii ani frustrari asa cum TU colectionezi stropi de ploaie sau cutii de chibrituri, am adunat clipe pe care le-am ambalat in ceea ce vroiam eu sa fie, cu toate ca uneori nu erau decat spatii goale, as fi preferat sa le umplu cu pioneze sau cuie, asa macar as fi stiu sau simtit cum ma inteapa ... as fi simtit ceva.
Sa nu se inteleaga ca am avut numai clipe nefericite, NU, am avut clipe cand simteam ca pot atinge cerul, ca pot avea orice doar uitandu-ma in ochii tai negri, verzi, albastii, caprui sau rosii de plans ... PLANS, am plans, nu am plans de multe ori, iar cand s-a intamplat a fost de obicei din neputinta de a face ceva, ar fi trebuit poate sa plang mai mult, cu toate ca sunt barbat, se zice ca lacrimile te elibereaza de energia negativa acumulata ... eu sunt ca un acumulator uitat la incarcat ... si se incarca, se incarca pana cand explodeaza, iar eu asta simt acum ... ca explodez.
Azi am mers destul de mult, poate ca nu atat de mult cat as vrea, as merge pana as uita de mine si as lua-o e la 0 cu o noua constiinta ... dar nu se poate. Am vazut locuri in zare pe care nu le voi atinge probabil niciodata, insa le-am vazut si mi-am imaginat ca sunt acolo ... intins pe iarba, uitandu-ma la cerul plumburiu asteptand stropii de ploaie sa ma loveasca, sa simt ce simte un fir de iarba sau o frunza incinsa de soare ...
DA azi mi-am dorit sa ploua ... asta am vrut de dimineata si am primit spre seara,o ploaie ca un potop, rece si galagioasa, as fi vrut sa ma bucur de ea asa cum ma bucuram de ea copil fiind sau plimbandu-ma la brat cu o iubita tinand o umbrela inchisa in mana.
Totusi, dorinta mea sa implinit iar asta ma face sa cred ca daca imi doresc suficient de tare sa aflu ce este corect sa fac pentru a putea trece mai departe ... se va intampla, mai devreme sau mai tarziu.
Maine este o noua zi, poate ca maine ... o sa stiu mai multe despre mine.
sâmbătă, iulie 25, 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu