luni, iulie 27, 2009

Sensuri straine ... mie.

Mare parte din ziua de azi am petrecut-o cautand sensuri sau motivatii actiunilor mele. Iar acum al final de zi ajung sa cred ca este una din inca multele zile trecute fara nici un rost, deoarece nu simt sau poate ca e prea devreme sa simt ceva.
O sa renunt la comparatii si la raportari la ceea ce este in jurul meu, am descoperit ca asta e gresit, nu fac decat sa ma ghidez in continuare dupa regulele altui/alteia sau altora, nefiind cu nimic mai bun decat eram cu 10 zile sau poate 10 ani in urma, doar ca as urma regulile emise din comparatie cu altCEVA, acest CEVA nefiind ceea ce doresc sa aflu pentru a ma bucura de viata la maxim.
Incerc sa ma cunosc, sa imi cunosc, placerile, durerile, suferintele si tot odata sa ma cunosc pe mine, momentan nu am curaj sa ma arunc spre toate aceste lucruri, stiu, asta vine in timp, oare am acest timp? Cu siguranta, deoarece imi doresc sa am acest timp la dispozitie, vreau sa am timp sa ma joc, vreau sa am timp sa fac tot ceea ce imi face placere, sa nu fiu cel care merge la munca gandindu-se ca merge "acolo" ma pot juca si acolo, si chiar o fac, azi am facut-o, in fiecare actiune pe care am avut-o am strecurat si putina bucurie sau daca nu este corect spus, am cam luat totul ca pe o joaca, iar rezultatele nu sunt deloc diferite fata de ceea ce faceam acum sa zicem ... o luna. As fi jucat un X si 0 dar nu am avut cu cine ... restul doar sunt "acolo". Cui NU ii place sa se joace ??? Iar cand spun JOACA ma pot gandi la orice, la orice te gandesti TU sau la orice nu vrei sa te gandesti ... tot TU!
Nu traiesc 1000 de ani asta e clar, iar asta nu ma face decat sa ma gandesc si mai serios daca ceea ce am facut pana acum este bine, oricum nu am cum sa schimb mare lucru, cu toate ca ma voi incerca sa repar ce se poate repara. Sper sa reusesc deoarece nu rautatea ma facut sa gresesc ci modul complet idiot de a judeca, luand totul mult prea serios, iar pentru a ma intelege iti dau ca exemplu o cearta intre doi iubiti dusa la extrem deoarece unul din el a spart o ... farfurie. Stii cum degenereaza asta ... - De ce nu esti atent/a, iti aluneca mainile, ai degetele rare si asa mai departe. hmmmm.
NU va reface nimic acea farfurie insa acea farfurie sparta iti poate face cioburi ceva mult mai pretios, te poate transforma pe tine in cioburi, cand ar fi mai simplu sa le aduni si sa le arunci pur si simplu ... oricand vei putea lua alta ... insa niciodata nu vei putea sterge cu buretele ceea ce ai zis, ceea ce ai facut ... pentru un motiv atat de insignifiant.
Pentru mine in ultima vreme nimic nu mai pare de intangibil, de neconceput sau poate ca nimic este mult spus ... pana de curand nu credeam ca anumite lucruri se pot intampla, nu credeam ca pot fi compatibil cu anumite persoane, nu credeam ca intr-o noapte anumite persoane vor deveni incompatibile, ciudat ... insa in fiecare zi ma vad pus in fata unor astfel de fapte ... ma uit la mine si la modul in care am inceput sa pun problemele, oricare ar fi ele, chiar si faptul ca scriu aici este NOU pentru mine, nu vorbesc cu nimeni si totusi pot vorbi cu toti. Desigur toate aceste schimbari pe care mai mut sau mai putin mi le-am impus au la baza lor emotii care au scurtcircuitat intr-un fel intreaga ea existenta, intregul meu mod de a fi, a gandi si chiar a iubi. Le-am facut pe toate pana acum ca si tine de altfel, doar ca am descoperit ca exista si alte moduri de a le face. Vreau sa fiu altfel, nu vreau doar sa fiu o umbra pentru asfaltul incins la amiaza, nu vreau sa simt doar atunci cand "trebuie" pot simti tot timpul daca vreau, de prea multa vreme am observat ca ne impunem sa nu simtim, sa nu simtim mirosuri, sa nu simtim foame, sa nu simtim mila, sa nu simtim dragoste, sa nu simtim iubire ... vreau sa iubesc asa cum stiu ca pot cu toate ca A IUBI, pentru mine este foarte diferit fata de A IUBI pentru tine, deoarece TU te indragostesti de o persoana eu ma voi indragosti de persoana din EA.
Am aflata ca fericirea urmeaza pretutindeni iubirea, si faptul ca nu exista nici o legatura cu faptul ca aceatsa iubire este sau nu "intoarsa" de celalat, este foarte putin probabil ca doua sentimente sa fie la fel de puternice, insa aici nu vorbesc de intensitatea lor ci de simpla lor existenta. Iubirea sau fericirea mea nu va depinde de raspunsul celuilalt, ci imi va apartine in totalitate MIE, iar daca decizi sa ne bucuram impreuna "intotdeauna este mai frumos in 2..." atunci nu va mai conta pe cine sau ce iubesc, poate fi o floare, o piatra sau golul din jurul meu sau al tau.

Toate cate ma inconjoara au un sens ... doar ca acum multe din ele inca imi sunt straine ... mie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu