Cand tot ce vrei ...

... este sa lasi ceva in urma sau sa aduci inapoi.

… frig frig frig intr-un spatiu care iti taie respiratia prin imensitatea lui, insa intr-un fel ma asteptam la asa ceva, as putea spune ca peste tot pe unde ma duc sau intru lucrurile sa fie facute dupa… este o vorba veche din romani “dupa inima si suflet” asa ca s-ar putea si mai rau. Iar asta intradevar este doar inceputul. Luandu-mi ramas bun de la cea care ma ajutase sa indeplinesc conditiile de trecere am plecat mai departe, vroiam sa plec cat mai departe asa ca m-am indreptat catre un taxiu, oboseala isi spunea cuvantul cumva plus tampita durere de cap care inca nu se despartise de mine (banuiesc ca vrea o relatie stabila cu capul meu). Asa ca suit in masina nu apuc sa zic nimic ca sunt intampinat de un
“- Incotro sefu ??? ” ??????????? WTF cum dracu este posibil asa ceva ??? ... dupa ce am facut ochii mari precum pestele Guppy si mi-am revenit la normal am ingaimat ceva de genul “Tu za centar” crezand totusi ca poate nu este decat un salut invatat precum roboteii din statiunile turistice de la malul marii, desigur ca tipul apoi a continuat sa vorbeasca in romana neavand nici cea mai vaga idee de limbi straine in afara de rusa si moldoveneasca. In timp ce imi impartasea povestea vietii lui el, Eugen fiind un moldovean de peste Prut venit la Moscova cu fiul sau de 10 ani internat la spital … are deja cateva luni de cand este aici si facand pe taximetristul supravietuia, loc unde se traieste greu, scump extrem de scump, asa ca fiecare rubla pe care o castigi este un bun castigat … a luat un CD cu muzica moldoveneasca, foarte bucuros ca are cu cine schimba vorbe in romaneste.
Dar eu vreau doar sa ma aud pe mine, sa nu aud nimic decat razboiul din capul meu, mi-e dor de casca mea in care tipam in timp ce goneam pe strazi… bleah, cred ca m-as fi racorit. Problema mare a aparut cand in loc de muzica moldoveneasca para ram pam pam, maestrul Gutza a inceput sa gangureasca. Nu stiu de ce acest om are impresia ca ceea ce asculta el este muzica moldovenesca si nici eu nu am incercat de altfel sa il fac sa inteleaga ce asculta de fapt, pentru ca lui ii place oricum, dovada sta si faptul ca tot drumul de jumate de ora de la aeroport pana in centrul Moscovei nu am ascultat decat 2 melodii pe repeat, Guta si inca o doamna pe care nu o cunosc … iar la capatul cursei platesti de altfel cam tot la fel de mult cat platesti pentru un drum Bucuresti – Palma de Mallorca dus intors cu avionul, insa asta e … hmmm.
O sa am de furca cu orasul asta cat o tara … maybe I will knee in front of him, maybe not.

Ajuns “acasa”, in sfarsit liniste … netul meu nu merge, totusi apa este fierbinte (o nota … Don’t drink the water “oare fac pestii sex in ea sau???”)… OK, vreau un pahar de vin sau mai bine o sticla poate asa voi reusi sa fac pace cu trubadurii care bat si bat in capul meu, cu vocile care nu imi dau pace, cu mine, cu EA, da, ma uit la tine, esti tot mai aproape … maine vei fi si mai aproape … atat de aproape incat as putea sa imi iau ramas bun de la tine …

PS. (… “vreau biscuiti, ciocolata si caramelele” alea atat de proaste dar care mi-au indulcit copilaria, atat cat a fost “ea” sau “ele”… )

Chasing shadows ...

Chasing shadows from the past …

Aceeasi ploaie marunta batand in geam, parca nu se mai termina, oare ce vrea sa “spele” sau doar simplu, CE VREA??? Stateam in fotoliu, acoperit cu o patura, o cana (a huge one) cu ceai de fructe, fierbinte, indulcit cu miere (vezi, traiesc sanatos)si citeam un roman de Dostoievski iar din cand in cand imi aruncam privirea prin sticla care ma separa de lumea de dincolo si fara sa vreau mi-a venit in minte ploaia trimisa inaintea Anei lui Manole, maiastrul mester al lui Blaga … prin urmare m-am oprit din citit si am cautat cartea online… in scoala parca nu a avut acelasi farmec ca acum … unele lucruri trebuie facute … atunci cand trebuie facute.
Oare pe cine opreste acum de ploua de atata amar de vreme … al cui curs ar trebui schimbat, am ajuns insa sa cred ca al tuturor, iar adancindu-ma in ganduri realizam ca …

--- te tine in casa, facandu-te poate mai sociabil si de ce nu … more love able.
--- de esti posac sau abatut asta te va ajuta sa fii SI MAI SI
--- parca si restaurantele sunt mai pline in perioade de genul asta
Exemple pot fi multe poate unele mai legate de ceea ce vreau sa spun … insa ma opresc aici, idea este ca meteo interdependenta se poate transforma la fel de usor in predispozitia de a face CEVA sau CEVA MAI MULT doar in momente de genul asta. Prostii …

Din camera de alaturi pot jura ca cineva gemea … insa nu m-ar mira sa fie doar in mintea mea, din cate am vazut eu as fi cam singur pe etaj (impropriu spus etaj insa atata timp cat ajung aici folosind o scara este etaj), there is no light no other shits!

Oare mai stie cineva ca mai sunt aici ??? Probabil ca vor afla ca nu mai sunt cam undeva pe la ora la care postez acest mesaj pe blog …

Am schimbat ploaia pe un frig de iti intra prin haine la fel cum intra … si ohh da, poate intra foarte usor, insa nu voi spune ce anume te las pe TINE sa iti imaginezi orice, iar in cazul in care ma cunosti cat de cat vom fi doi, trei, 10, poate 100 care ne vom gandi la acelasi lucru fara ca macar sa il fi pronuntat … weird world and twisted mind isn't ???

Aceeasi durere de cap groaznica de imi venea sa imi scot singurel fata si sa o bag intr-o punga cu gheata … bleah … insa dupa ce am atins solul mi-am revenit cat de cat.

La inceput seamana cu o calatorie in timp, 20 poate 21 de ani in urma cand imi amintesc ca ma asezam la coada la lapte de pe la 1-2 noaptea iar dimineata nu stiam daca voi apuca sa cumpar 2 sticle si 3 borcane de iaurt, hmmm, 200 de oameni haotic aranjati, 20 de nationalitati diferite, doar 2 agenti de control, din stanga si din dreapta auzi orice, numai ceea ce stii tu nu … for me is heaven now, este ceea ce vroiam, pana cand aud pe cineva de langa mine …
- Ar trebui sa iei hartia asta si sa o completezi daca vrei sa treci!!!
Am ramas la fel cum raman de obicei la simpatica mea dentista …
Era o fata de vreo 25 de ani ( cred ca atatia avea, niciodata nu am fost bun la acordarea varstei, nici macar cu a mea nu sunt pe deplin impacat) … si totusi taman aici si taman acum … la capatul lumii ???
O ora jumate sau poate mai mult a trecut pana cand am reusit sa trec de verificarea actelor, timp in care am discutat vrute si nevrute, ea fiind maritata cu un rus din Ekaterinburg (nu mai sunt sigur) si face destul de des drumul acesta.
Desigur ca am completat de 2 ori gresit acel formular iar a treia oara cand m-am dus sa iau, surpriza surpriza “nu-i asa ??? a dracu' Andreea Marin” nu mai mai erau. Doua batai in usa la Militie si incercarea mea de a ii face sa inteleaga ce doresc pe cele doua femei si 2 barbati au esuat lamentabil (exact asta am vrut asta am primit) …
- Tam, tam, tam in stanga;
- Idi siuda in dreapta, ohhh, did'nt I tell YOU that this is heaven ???, well it IS.

In fine, pana la urma o tanti cu o palarie imensa aduce un snop si cu putin ajutor reusesc sa am un document completat ca la carte (folosindu-l pe Dostoievski ca suport a constituit un avantaj se pare), ea nu a avut nici o problema … suportul ei find “Versetele satanice ale lui Salman Rushdie” deci bulls eye, ciudatenie destul de intriganta pentru mine alaturarea celor doua (cartea si ea, poate sotul e musulman, never know), insa na ja, ar trebui sa ma opresc sa intru in acest subiect, there is no mans land’s.

Acum ma culc … ceasurile mele biologice sunt si asa date peste cap … insa voi reveni … eu asa sper …

Chasing shadows from the past, here look’s so … normal.

Freak mind

Freak mind of an young bull (zodiac sign) …

Dupa o lunga perioada am vrut sa scriu iar, insa nu putine au fost datile cand am avut aceasta stare in ultima vreme. De ce nu am facut-o insa ??? pai este simplu, NU AM avut timpul necesar sa imi continui postarile, chiar daca vine greu de crezut mai ales in cazul meu cand nu prea am nimic de facut sau cel putin asa spun eu.

Si cu toate astea am avut in fiecare zi cel putin un comentariu de postat pe blog, doar ca singur nu se scrie, si nici prin telepatie nu il pot posta, asa ca in fiecare noua zi cel din urma era sters de cel nou, over and over.

Insa acum sa zicem ca as avea "spatiul" necesar sa imi continui “peripetiile” prin mintea mea intr-un mod sa spunem nou, spun nou deoarece, as putea spune ca am inceput un nou …

… m-am trezit de dimineata, in jur de ora 6, mi-am scos geamantanul din camara, am aranjat o parte din hainele pe care cred ca ar trebui sa le am cu mine si am pornit la drum. Ploua si este frig, mai frig decat as fi vrut sa fie si mai frig decat si-ar fi dorit un om sanatos la minte sa fie inainte sa faca ce am eu de gand, sau ce nu am de gand. Nu dispun de resurse financiare suficiente (sincer asta nu conteaza pentru mine) sa ajung la capatul lumii ,insa … nici nu imi pasa, ploaia de afara ma facut sa nu ma gandesc prea departe si totusi … nu vreau decat … hmmm, CE vreau ???

Sunt doar cativa prieteni buni si o parte din familie care stiu ca urma sa plec “undeva unde sa nu fie populat sau un loc unde sa nu ma poti intelege cu cei din jur” sa fiu singurul cerc intr-o lume patrata sau invers, desigur ca nu astept sa ma inteleaga nici unii nici altii ceea ce spun, abia o fac eu.
M-am gandit o lunga perioada ce sa fac, mai ales ca scopul calatoriei nu este ceea ce TU sau oricine altcineva numeste asta un “concediu”, ultimul mi-a ajuns cu varf si indesat ne-aducandu-mi decat … decat amintiri pe care vreau sa le ascund far away.

NU incerca, chiar daca o vei face, sa intuiesti ce am de gand sa fac sau unde vreau sa ajung, ai putea sa te inseli (1000%), ceea ce pot sa iti spun acum este ca nu imi place Budapesta, poate ca si din cauza ca atat la decolare cat si la aterizare am simtit ca imi explodeaza capul, probabil ca este si de la noile lentile, dar este pentru prima data cand m-i sa intamplat insa suficient cat sa o asociez cu orasul, cu siguranta ca nici LUI nu ii place de mine, cazarea este la fel ca mine, gri, rece, intunecoasa, unfriendly, iar singura diferenta poate ca este, ca este scumpa …

In fine … de iesit nu prea ies , am iesit de 2 ori in 2 zile ... gandesc, citesc, desenez, o sa citesc mult, o sa ma gandesc mult si o sa desenz muult, mult mult mult, … nu am nici starea si nici nu am vreo dorinta sa ajung sa casc ochii la garduri, pietre si alte nebunii, cu toate ca sunt sigur ca in alte conditii as fi facut asta fara sa clipesc, mai ales ca am o curiozitate infantila exacerbata.

Motivul calatoriei este acela de a cauta lucrurile importante din viata mea, vreau sa invat din nou sa imi fie dor, sa imi aduc aminte cum este sa te gandesti si la cel de langa tine sau cei de langa tine, poate fi unul sau mai multi, diferit partajati undeva acolo in mintea mea … imi este dor de multe emotii care m-au parasit, pe care le-am abandonat sau pur si simplu am negat existenta lor. Iar daca o sa ajung la glumeti sau cine stie pe unde … ehh asta mai vedem.

Cam atat pentru acum … vad ca o raza de soare a intrat pe fereastra … dar o urasc … o vreau pe EA sa intre insa pentru asta trebuie sa astept noaptea ... iar...

Dupa cum am spus … freak mind of an young bull.